Căminul cultural „Nistrenii”Foto: Copanca.Info - 2011
Foto: Copanca.Info - 2011
Prin luna aprilie 1933, tânărul Vlas Juracovschi, elev al Școlii de Educație Cooperatistă din Chișinău, ia inițiativa înființării unui cămin cultural.
Căminul se înființează în următoarea formație:
- Preot Iustin Enăchescu – Președinte
- Agronom Z. Anghel – vicepreședinte
- Învățător D. Rădulescu – secretar
- Contabil B. Vasiliu – casier
- Învățător A. Șandalovschi – bibliotecar
- Proprietar Gh. Oranovschi – controlor
- Agronom S. Eremenco – econom
Actul înființării, în afară de comitetul de mai sus, mai este semnat de 21 membri.
La 27 iulie 1933 „Astra Basarabeană” cu Nr. 731, dă căminului autorizația de funcționare și recunoaștere ca personalitate juridică.
Cotizații în acest an nu se plătesc și toată activitatea este absorbită de organizarea și întocmirea planului de acțiune.
Neavând local propriu, căminul a funcționat de la 15 ianuarie 1934 până la 15 decembrie 1935, într-o cameră, pusă la dispoziția de Coop „Unirea” din localitate.
În 1934 se mai înscriu în cămin încă 20 de membri. Acum căminul pășește temeinic la lucru sub președinția d-lui z. Anghel, care revine de drept Președinte, în locul preotului I. Enăchescu care a fost considerat demisionat pentru neactivitate.
Se încasează cotizații de la 18 membri în suma de 820 lei. D-na și d-l Grigoriade, proprietari din localitate, fac o donație de 300 de lei. Prefectura județului dă o mică subvenție de 100 lei și se mai organizează 3 serbări cu intrare cu plată, de la care s-au realizat 4 751 lei.
Se fac plăți în suma de 3 269 lei, încheindu-se anul cu un sold bănesc de 2 702 lei.
Pe tărâm cultural, prima problemă care preocupă pe conducătorii căminului, este înființarea unei biblioteci. Toți membrii sunt rugați să doneze cărți pentru cămin. Astra Basarabeană, odată cu autorizația de funcționare, în 1933, mai trimisese și un număr de 42 de cărți iar în anul 1934 mai trimite încă 21 de cărți.
Pentru înzestrarea bibliotecii, căminul s-a adresat și casei școlilor cu rugămintea de a-i trimite cărți. Cu Nr. 13,033 din 1934, Casa Școlilor a răspuns căminului că nu-i poate acorda cărți, întru cât nu mai are în depozit.
Căminul revine cu cererea de a-i acorda o cât de mică subvenție bănească, pentru a procura cărțile cerute, din comerț. Casa școlilor răspunde și de data asta că nu poate satisface cererea căminului, întru cât fondurile s-au epuizat.
Căminul a mai făcut apel la diferite case de editură ca să doneze cărți pentru bibliotecă. La acest apel a răspuns editura ziarului „Universul”, cu adresa Nr. 1213, trimițând 15 cărți pentru biblioteca căminului. Editura „Socec” răspunde la apelul căminului că nu-i poate dona cărți, întru cât căminul nu figurează pe lista de clienți a editurii.
În anul 1935, căminul are o activitate mai slabă. Din cotizații se strânge numai suma de 700 lei. Serbări nu se mai dau și donații nu se mai fac. Plăți s-au făcut în suma de 1 599 lei, acoperindu-se astfel nevoile căminului cu excedentul anului trecut. Anul se încheie cu un excedent de 1 803 lei.
Activitatea culturală se reduce numai la funcționare bibliotecii.
Pentru încălzitul localului, Ocolul Silvic din Tighina donează căminului 2 grămezi de crengi.
În anul 1936, se încasează neînsemnata sumă de 150 lei din cotizații, ceea ce ne dovedește că nici membrii din comitetul de conducere nu și-au achitat cotizațiile și se fac plăți în suma de 155 lei, încheindu-se anul cu un sold de 1 798 lei.
În anul 1937 se constată o activitate mai vie la căminul cultural. Se încasează de la 15 membri, cotizații în suma de 2 725 lei, se capătă subvenții de la primărie în suma de 2 500 lei. Se strâng 7 842 lei de la serbări și 1 337 lei de la șezătorile cu audiție radiofonică.
Resortul care a pus în mișcare întregul aparat uman al căminului, a fost hotărârea procurării unui aparat de recepție radiofonică pentru cămin.
Se plătește în acest an suma de 12 977 lei acont și 8 rate pentru aparatul de radio, precum și pentru transportul și instalarea lui.
Căminul mai are de plătit pentru aparatul de radio ultimele rate în valoare de 2 000 lei, dar sursele lui sunt complet epuizate și team de a vedea confiscându-le-se aparatul pentru restul acesta de datorie, a început sa-și facă loc printre membri.
Pentru a se mări veniturile s-au încercat audiții radiofonice cu o mică contribuție benevolă a auditorilor. Încercarea a reușit atâta timp cât avea caracterul de noutate. Treptat, treptat, numărul auditorilor a scăzut, așa că la ultimele audiții de abia se realiza un venit ca să acopere cheltuielile de recepție.
În 1954 satul a fost îmbogățit cu o Casă de Cultură. Casa de Cultură nu era doar o înfrumusețare a satului, ci și un veritabil centru cultural. Aici este o bibliotecă, o sală de lectură, săli pentru grupuri de artă amatori, o instalație permanentă de film și un auditoriu cu 350 de locuri. Filmele sunt prezentate în auditoriul Casei de Cultură de șase ori pe săptămână.
În biblioteca Casei de Cultură sunt 8224 de cărți. Stocul de carte al bibliotecilor sătești a crescut de peste 30 de ori în perioada sovietică.
În anul 1988 se dă în exploatare clădirea nouă a Casei de Cultură „Nistrenii”. CC „Nistrenii” primește o sală cu 500 de locuri și cu un ecran mare de cinema cu o scenă spațioasă, pe care au dansat și au cântat mulți vestiți și iubiți de popor cântăreți și formații muzicale a Moldovei. Funcționează două biblioteci – pentru copii și pentru mături aparte. La sfârșitul anilor 1980, începutul 1990 aici funcționa o sală mare și spațioasă al Oficiului Serviciului Stării Civile Copanca, care se afla la etajul doi. Multe perechi de tineri au devenit familii fericite în spațiul acestei săli.
* * *
- De învățător D. Barbu. Buletinul Institutului de Cercetări Sociale al României. Regionala Chişinău. Tomul II. Chişinău. "Tiparul Moldovenesc" 1938
- Копанка 25 лет спустя. "Наука". Москва 1965
- Молдавское село Копанка. Издательство "Картя Молдовеняскэ". Кишинёв 1966
